Copil?

In fiecare adult exista un copil.     

Da, eu cred ca in fiecare om exista o parte puerila, spontana (chiar si in cazul acelor oameni atat de organizati), o parte care sta sub egida copilariei si tanjeste dupa prima plimbare cu bicicleta sau o bataie cu apa intr-o zi torida de vara. Bineinteles ca nu vom intalni probabil niciodata o persoana matura catarandu-se in copaci, dar exista un spirit ce pluteste in aer pe timpul acelor primi ani din viata, un soi de exuberanta si energie care nu pornesc din batoanele cu ciocolata, un val de bucurie venind de nicaieri.    

Incepi sa tatonezi acest teren de joaca prin a avea cat mai multe lapsusuri: uita de cursuri, serviciu, agitatie, griji; uita de lucrurile al caror deznodamant il cunosti (trecutul mereu se va afla la o secunda in urma fata de momentul in care ne situam) sau a caror finalitate este viitoare, nesigura si tensionata.     Pe urma, descoperi o alta deschidere la glume: simtul umorului ar trebui sa fie introdus in vreun cod moral ca fiind obligatoriu. In fond, nu te costa nimic sa zambesti! Comprehensibil, nu-i asa?         

Cu siguranta un strop de inocenta nu va fi un regres pentru nimeni.

Published in: on Martie 24, 2008 at 5:06 pm  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://sophiekovalsky.wordpress.com/2008/03/24/copil/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: